Stresul de durată, emoţiile intense pot declanşa tahicardie paroxistică pe calea descărcării simpatice. În cadrul rubricii Consultaţia de vineri, dl conf. dr. Corneliu Zeana şi dna dr. Cătălina Constantin discută despre relaţia stres-magneziu-aritmii cardiace.

Legătura dintre suferinţele sufleteşti şi boală în general, dar îndeosebi vizând afecţiunile cardiace, relaţie recunoscută de multă vreme, reintră în actualitate. În ultima lună, un foarte amplu studiu nord-american, comentat pe site-ul Medscape, constată că evenimentele cu impact psihic dramatic sunt urmate în lunile următoare de un procent net mai ridicat de infarcte de miocard în raport cu marea cohortă a celor scutiţi de astfel de traume. Nimic nou sub soare, dar studiul are o acurateţe şi o amploare considerabile, ilustrând, între altele, şi atenţia de care se bucură medicina preventivă şi populaţională în SUA, în timp ce la noi prevenţia şi îndeosebi cercetarea în acest domeniu sunt ca şi inexistente. Avem o reţea amplă de cercetare clinică în toate marile spitale, dar nimic în domeniul medicinii preventive, de teren. Va transfera noul ministru cercetătorii către acest domeniu deficitar? Probabil că nu. Medicina chineză, din cele mai vechi timpuri, acordă o atenţie deosebită aspectului pe care-l denumim somato-psihic. Medicina hipocratică de asemenea. Ambele cu reflectare în plan terapeutic. Literatura modernă este bogată, consonantă şi, credem noi, poate fi exprimată sintetic în citatul pe care-l reproducem alăturat: „There is no doubt that considerable psychosocial stress experienced by the cardiac patients is far in excess of normal controls“ („Nu există dubii că stresul psihosocial trăit de bolnavii cardiaci depăşeşte de departe stresul celor normali din lotul de control“) (4). Stresul psihosocial intens şi brutal poate induce infarct miocardic sau aşa-numitul (recent) sindrom Ta