Aprope 2000 de firme din judeţ sunt membre ale asociaţiilor de afaceri din judeţ.
Diversificarea şi intensificarea problemelor cu care se confruntă mediul de afaceri, dar şi dorinţa de a susţine proiectele sociale ale organizaţiilor de profil a determinat un val de cereri de adeziune din partea firmelor clujene.
„Din 2008 există un val de revenire înspre cameră datorită sprijinului pe care îl acordăm întreprinzătorilor. Anul acesta au fost surprinzător de multe cereri, astfel că, am înregistrat 64 de membri noi de la începutul anului”, spune Horea Cămărăşan, şef Birou Comunicare, Protocol şi Marketing al Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Cluj.
„Interesul pentru organizaţie a crescut foarte mult, astfel că faţă de anul trecut când aveam 40 de membri, acum am ajuns la 60 de membri.”, adaugă Daniel Pop, vicepreşedinte al Ligii Întreprinzătorului Român (LIR).
Afaceriştii sunt atraşi de avantajele „înrolării”
Sfaturile de care pot beneficia de la colegii de breaslă, implicarea asociaţiilor în obţinerea de avantaje legislative sau intermedierea întâlnirilor de afaceri sunt câteva dintre avantajele din care membri „se înfruptă”.
„Societăţile au manifestat până acum reticenţă. La noi spiritul asociativ este destul de voalat, reminiscenţă de la cooperativele comuniste. Firmele văd deja rolul efectiv al asociaţiilor patronale. Printre ultimele reuşite se numără majorarea plafonului la TVA şi plata acestuia la încasarea facturii. Practic noi suntem echivalentul sindicatelor pentru angajaţi. Trebuie evitată confuzia dintre asociaţiile patronale şi celelalte organizaţii. Spre exemplu, camerele de comerţ intermediază afaceri, nu au nicio prerogrativă de a reprezenta firmele în cadrul dialogului social”, explică Augustin Feneşan, preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor (APM) Cluj.
„Noi am fost foarte deschişi
