Cheltuielile de personal ar putea să fie marcate de presiuni suplimentare dacă majorarea cu 8% a salariilor bugetarilor nu va fi însoţită de reduceri de personal, dar există o probabilitate ridicată ca deficitul bugetar să se încadreze în ţintă, consideră Cătălina Molnar, senior economist RBS Bank.

"Performanţa foarte bună a veniturilor, precum şi vechile obiceiuri de a reduce cheltuielile de capital pentru a suplimenta cheltuielile curente (ce pot fi reinstituite oricând - nefiind însă o soluţie constructivă pe termen lung), ne pot oferi o probabilitate ridicată ca deficitul să se încadreze în ţinta finală. Cu toate că noi avem o estimare a deficitului de circa 2,5% din PIB (cash), superioară ţintei, important este ca România se va încadra in plafonul maxim de 3% din PIB în termeni ESA95 astfel încât să se clădească premisele ieşirii din procedura de deficit excesiv", a explicat Molnar.

Evoluţia execuţiei bugetare pe primele şase luni indică un deficit fiscal de 1,1% din PIB, în linie cu ţinta de deficit stabilită pentru această perioadă conform acordului cu FMI-CE, situându-se în acelaşi timp la un nivel confortabil dacă avem în vedere ţinta setată pentru întregul an (2,2% din PIB), în opinia economistului RBS Bank.

În timp ce în primele cinci luni ale anului cheltuielile de capital au fost semnificativ mai mari faţă de anul precedent (Ă30%, ceea ce ar fi putut avea legatură fie cu o prioritizare mai bună, fie cu alegerile locale), după încă doar o lună s-a dovedit că pe acest segment cheltuielile au fost aceleaşi ca şi în primele şase luni din 2011. În acelaşi timp, cheltuielile curente au crescut faţă de anul precedent (când se înregistrau scăderi), iar presiuni suplimentare pot apărea în a doua parte a anului in zona cheltuielilor de personal dacă majorarea cu 8% a salariilor bugetarilor (cuprinsă în execuţie începând cu luna iulie) nu va fi