Biserica din satul clujean Buru este o adevărată bijuterie arhitecturală, dar nu a fost inclusă pe lista monumentelor istorice.
Conducătorul răscoalei de la 1784, Nicolae Ursu, zis Horea, a rămas în conştiinţa moţilor nu doar prin desele sale drumuri spre Viena, unde prezenta împăratului Iosif al II-lea doleanţele românilor ardeleni sau prin implicarea sa în „marea horiadă", cum au numit unii dintre contemporanii săi răscoala ţăranilor români. Horea este renumit şi prin faptul că el a fost unul dintre cei mai destoinici constructori de biserici de lemn din Munţii Apuseni.
Una dintre aceste biserici se află în incinta Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj şi este unul dintre cele mai vizitate monumente. În fiecare an, bisericuţa lui Horea îşi deschide poarta pentru cei care vor să oficieze acolo cununii ori botezuri. În general, bisericile de lemn ctitorite de Horea sunt preţuite şi promovate de comunităţile locale nu doar datorită vechimii lor ori valorii arhitecturale, ci şi datorită faimei constructorului lor. Însă una dintre ctitoriile lui Horea este foarte puţin cunoscută, arată o ipoteză care îşi găseşte tot mai mulţi susţinători. Este vorba de biserica din satul Buru.
Istorie complicată
Documentele oficiale arată că biserica din Buru a fost construită în anul 1860. Ea îmbină elemente bizantine, tradiţionale româneşti, dar şi gotice. Construită din bârne, nava bisericii este tencuită şi doar turla semeaţă îşi arată lemnul. Biserica are hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gabriel, iar sătenii sunt mândri de biserica bine îngrijită de pe malul Arieşului.
Memoria colectivă arată că istoria bisericii este mai veche decât cea consemnată în catastifele oficiale, cu date nesigure, deoarece vechea arhivă a bisericii a fost pierdută, în anul 1948. Unul dintre curatorii parohiei din Buru, Mihai Roşu, îşi aminteşte că bunicul său
