Ce-ar însemna să ai o familie cu mulți copii, să trăiți, de cînd vă știți, laolaltă într-o singură încăpere, într-o casă joasă din chirpici, ai cărei pereți se pot prăbuși oricînd peste voi, în care vara te sufoci, iar iarna te înăbușe fumul gros scos de lemnele ude puse peste foc? Ce-ar însemna să nu fi avut niciodată în viață electricitate sau apă curentă? Să n-ai frigider, mașină de spălat, să nu ai televizor?
DE ACELASI AUTOR "Pînă şi bulgarii..." Poveşti alsaciene Schimbarea la faţă Cine hotărăşte soarta societăţii civile?Aceasta este realitatea comunității de romi din Dor Mărunt, o comună aflată la doar cîțiva zeci de kilometri de Capitală. Drumurile de aici sînt doar parțial pietruite, iarna fiind practic izolați, iar sărăcia în care trăiesc sutele de oameni amintește mai mult de un scenariu apocaliptic, decît de prezentul unei țări europene. „Aici locuia pînă nu demult o familie“ – îmi spune Alexandru Căldăraru, facilitator comunitar, arătîndu-mi un grajd mic și dărăpănat. Foarte curînd, adaugă, ei, împreună cu alte șapte familii nevoiașe din Dor Mărunt și din Sărulești, tot o comună aflată în județul Călărași, se vor muta însă în case noi, construite „de la zero“.
Este vorba despre Programul „Arhipera“ al Fundației Soros România, un program care își propune „îmbunătățirea condițiilor de viață în comunități de romi aflate în sărăcie extremă, prin construirea locuințelor și facilitarea accesului oamenilor pe piața forței de muncă, la servicii de educare, asistență medicală și socială“. Pe inițiatorul programului, arhitectul Lorin Niculae, l-am cunoscut chiar pe șantierul uneia dintre case. „Arhitectura“ – îmi spune din start – „trebuie să-și redescopere vocația socială“.
De casă nouă
În ultimii patru ani, Fundația Soros a construit 14 case, două centre sociale și a reabilitat 20 de locuințe și cabinete medicale aflate în satele Vînă
