Vaccinurile constituie, conform CDC Atlanta, cea mai importantă achiziţie în domeniul sănătăţii publice din secolul 20. Reacţiile adverse care apar la vaccinuri – mediate sau nu de IgE – sunt prezentate de dl dr. Ovidiu Berghi.

Vaccinurile reprezintă produse biologice preparate din germeni patogeni sau din secreţii microbiene, care se administrează prin injecţii sau pe cale bucală unui om sau unui animal în scop preventiv (pentru a căpăta imunitate împo­triva bolilor infecţioase) sau curativ. Vaccinarea trebuie să îndeplinească urmă­toarele cerinţe: stimularea răspunsului imun adaptativ protector, infecţia naturală ulterioară să inducă un răspuns rapid şi viguros din partea organismului, utili­zarea de forme inofensive ale imunogenului (or­ga­nisme omorâte sau vii modificate, fragmente subcelulare sau anatoxine) şi vaccinul trebuie să fie sigur, ieftin şi să producă imunitate de grup în populaţie (1). Vaccinurile constituie, conform CDC Atlanta (SUA), cea mai importantă achiziţie în domeniul sănătăţii publice din secolul 20 (2). A fost descrisă evoluţia teoretică a unui pro­gram de imunizare. Într-o primă etapă, înainte ca vaccinul să devină disponibil, incidenţa bolii este mare, provocând morbiditate şi mortalitate răspândite (etapa 1). Pe măsură ce este iniţiat programul de vaccinare împotriva bolii, incidenţa bolii scade în paralel cu creşterea utilizării acestuia (etapa 2). Numărul de evenimente adverse este iniţial mic în relaţie cu numărul de cazuri de boală, dar, pe măsură ce boala naturală este în mare eliminată prin utilizarea răspândită a vaccinului, acelaşi număr de reacţii adverse devine mare prin comparaţie cu numărul de cazuri de boală. O parte din cazurile de reacţii adverse vor reflecta, desigur, utilizarea sa (etapa 3). Îngrijorarea legată de aceste reacţii adverse poate conduce la o pierdere a încrederii în vaccin şi, în consecinţ