O bună parte din turiștii cazați în România nu sunt înregistrați oficial și, în consecință, nici banii primiți de la ei nu sunt impozitați. Evaziunea fiscală din domeniu este, însă, greu de dovedit
În 2011, unitățile de cazare din România au raportat șapte milioane de turiști (cu 16% mai mulți decât în 2010). Aceștia au petrecut 18 milioane de nopți în hoteluri, pensiuni ori campinguri (față de 16 milioane în 2010). Dar autoritățile estimează că, de fapt, numărul lor este mult mai mare. Fostul ministru Elena Udrea spunea că evaziunea fiscală din domeniu atinge 40%. Cu alte cuvinte, e posibil ca numărul real de nopți de cazare din 2011 să fi fost de 30 de milioane.
La o medie de 25 de euro/noapte, se poate calcula că, anual, patronii din turism nu declară încasări de circa 300 de milioane de euro.
Realitatea din teren pare să confirme astfel de estimări: în Eforie, Costinești sau 2 Mai, pe fiecare stradă sunt pensiuni, vile turistice, mini-hoteluri. Cu firmă, cu autorizații de funcționare și certificate de clasificare. Lângă ele, de câteva ori mai numeroase, sunt cele clandestine. Uneori, au scris la poartă „Cazare“ sau „Camere libere“. Alteori, nici atât. Unele au câteva locuri de cazare, altele, însă, sunt adevărate hoteluri în miniatură - câteva etaje, zeci de camere, recepție, dar fără a fi înregistrate oficial în vreun fel. ANTREC a acuzat recent mănăstirile că sunt implicate în acest tip de turism.
„E casa mea, nimeni nu poate intra dacă nu-i dau eu voie. Poate cu mandat de percheziție“, se laudă proprietarul unei pensiuni neautorizate din Vama Veche.
„Și totuși, dacă ar veni vreun control, pot spune că turiștii cazați sunt prietenii mei și că stau gratis. Să văd cum pot dovedi contrariul“, explică bărbatul. Iar la astfel de strategii au apelat sute de antreprenori din domeniu din toată țara, fie că e vorba de Bucovina, Apuseni