A dat Iașiul semnalul evenimentelor din decembrie 1989? Numărul 4 (40) al revistei ”Caietele Revoluției”, editată de Institutul Revoluției Române, încearcă să răspundă la această întrebare devenită incomodă, în marginea căreia unii istorici au avansat ipoteze greu de acceptat. Astfel, Alex Mihai Stoenescu susține că mișcarea ieșeană n-a fost altceva decât opera KGB-ului, menită să distragă atenția de la evenimentele ce urmau să se petreacă în celălalt capăt de țară – deci, logic, și cele întâmplate la Timișoara tot opera KGB-ului ar fi fost! Că o implicare a ”agenturilor” în revoluția din decembrie 1989 a existat, nu încape îndoială. Rămâne de văzut cât, unde și cum.

Cum se știe, manifestul răspândit pretutindeni în cartierele Iașiului, intitulat ”Chemare către toți românii de bună credință”, invita populația orașului la o demonstrație în Piața Unirii menită ”să pună capăt terorii dezlănțuite de dictatura ceaușistă care a adus poporul întreg în pragul deznădejdii”. Același Alex Stoenescu consideră textul manifestului ”curajos, destul de explicit, dar strict anticeaușist, fără nici o nuanță anticomunistă”. Mă-ntreb dacă l-a citit până la capăt! Disputa privind întâietatea într-o revoluție este legitimată de însăși misiunea și menirea cercetării istorice, care, între altele, va trebui să-și amintească faptul că și revoluția de la 1848 tot la Iași a început. Chiar dacă atunci, la Hotelul ”Petersburg”, ca și acum, nu s-au produs spectaculoase, violente și hotărâtoare evenimente revoluționare, semnalul ieșean de la 1848 a fost unanim validat ca primă scânteie declanșatoare. Orgolii bănățene, altfel de înțeles și justificate de dramatismul represiunii, împiedică receptarea corectă a dimensiunilor inițiativei ieșene. Dar până nu faci foc, nu iese fum!

Dacă, până la urmă, totul s-a mistuit în cețurile și fumul acelui memorabil decembrie nici până acum deplin l