În România, bolnavii de tuberculoză sunt diagnosticaţi, de obicei, cu întârziere, fapt ce creşte riscul contagios şi al dezvoltării unor forme mai severe de boală. În aceste condiţii, ţara noastră se transformă într-un focar de infecţie în Europa.

Bolanvii se prezintă, în general, târziu la medic deoarece boala nu doare, iar simptomele tuberculozei nu sunt neapărat specifice şi se instalează lent, în decurs de mai multe luni. În această perioadă, persoana bolnavă este contagioasă pentru cei din jur şi poate transmite infecţia la alte 10-15 persoane.

„Tuberculoza se transmite pe cale aeriană, de la o persoană bolnavă la o persoană sănătoasă, prin intermediul picăturilor de salivă eliminate prin tuse, strănut, vorbit cu voce tare, cântat. Astfel, orice persoană, indiferent de condiţia socială, este expusă riscului de a se infecta dacă inspiră aerul care conţine picături de salivă cu microbi. Cu alte cuvinte, oriunde mergem, oricine suntem - muncitori, personal medical, profesori, avocaţi, persoane asistate social, diplomaţi, someri, elevi, studenţi - suntem expuşi zi de zi aceluiaşi risc de a contracta TB, doar pentru ca respirăm!", avertizează dr. Silvia Asandi, director general al Fundaţiei Romanian Angel Appeal.

Epidemie de tuberculoză rezistentă la tratament

Mai grav este faptul că bolnavii de tuberculoză multi-drog rezistentă (TB-MDR) sau extensiv rezistentă (TB-XDR) transmit mai departe direct cele mai grave forme de boală care sunt mai dificil de diagnosticat şi de tratat. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, România ar trebui să diagnosticheze anual peste 1.000 de persoane cu tuberculoză rezistentă la tratament, dar anul trecut au fost diagnosticate doar 384 de persoane.

„Dintre cei destul de norocoşi să fie diagnosticaţi şi înrolaţi în tratament numai 15% sunt trataţi cu succes, în timp ce 20% vor muri şi 68% nu se vor vinde