Două demisii la vârful Ministerului Administraţiei şi Internelor, din cauza numărătorii ante şi post-referendum. O revenire a Curţii Constituţionale care, printr-o adresă trimisă, luni, Guvernului, precizează că a solicitat listele electorale permanente în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie, nu liste actualizate după 29 iulie. Mini-recensământul era gata de start. Luni dimineaţă, în teritoriu, primarii se plângeau că nu ar fi avut nici timp, nici oameni suficienţi pentru a pune la punct o astfel de acţiune. Nu îi întrebase nimeni despre aceste “amănunte”. Marţi, premierul a anunţat că mini-recensământul a fost anulat. El cere, însă, să se verifice dacă, la referendum, pe listele electorale permanente sunt persoane decedate sau fără cetăţenie.
Mini-recensământ controversat
PremierulVictor Ponta declara, în 3 august, că judecătorii Curţii Constituţionale ar fi cerut “date reale” privind listele electorale permanente, pe care, potrivit M.A.I., existau 18.292.514 cetăţeni cu drept de vot. În aceeaşi zi, le cerea autorităţilor locale să înceapă, din 6 august, procesul de actualizare a listelor electorale. Câteva ore mai târziu, preşedintele suspendat Traian Băsescu îi avertiza pe primari “să nu intre într-un joc care ar putea să îi ducă într-o celulă”, adăugând că Guvernul încearcă să îi pună în “situaţia de infractori”. “Ar fi o încercare de a respinge responsabilitatea fraudării de la ei, de la Guvern, către primari, către cei pe care i-au avut în secţiile de votare”, a adăugat Traian Băsescu.
În 6 august, care ar fi trebuit să fie prima zi a mini-recensământului, printr-o adresă trimisă Guvernului, C.C.R. preciza că a solicitat listele electorale permanente în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie, nu liste actualizate după 29 iulie. Adică, C.C.R. transmite clar mesajul că nu e necesar mi
