În Sala ”Oaspeţi” a Muzeului Ţăranului Român (MŢR) a poposit, de ieri, o amplă expoziţie cu lucrări de artă naivă şi outsider art reunite într-un salon internaţional organizat de muzeul de la şosea, Fundaţia Outsider Art – România şi APACOP - Asociaţia pentru Promovarea Artei Contemporane Populare din Franţa. De fapt, expoziţia, al cărei curator este pictorul Laurenţiu Dimişcă, el însuşi cunoscut reprezentant al artei brute şi fondator al Fundaţiei Outsider Art, face parte dintr-un proiect de anvergură internaţională, aflat la a II-a ediţie în România, şi prezentat publicului în două spaţii distincte – la Muzeul Satului şi la Muzeul Ţăranului Român. Expoziţia se doreşte a fi o diagnoză a artiştilor naivi şi a exponenţilor outsider art - participanţi din România, Franţa, Norvegia, Australia, Africa, Haiti, Algeria, Cuba. Dacă arta naivă, cu puzderia sa de etichete-artă de instinct, artă a inimii veşnic tinere, neoprimitivism, artă de duminică sau a unor ”maeştri populari ai realităţii” – continuă să fie un fenomen care stârneşte curiozitatea şi interesul atât al iubitorilor de artă cât şi al specialiştilor, outsider art pare să ia proporţii, peste tot în lume, atrăgând, prin diversitatea stilurilor, tot mai mulţi admiratori. Este ştiut că termenul de „outsider art" – o artă în afara barierelor culturale oficiale, a fost introdus de criticul Roger Cardinal, în anul 1972, ca un corespondent la stilul creat de Jean Dubuffet, părintele artei brute. Se cuvine precizat că, puse faţă-n faţă, cele două forme de artă - naivă şi brută – se disting net – prima reflectă nevoia de vis, de naraţie, de umor, de confesiune, vizând şi adâncimi ale fondului spiritual, iar cea de-a doua oglindeşte urgenţa comunicării unei stări de moment; de refugiu într-o lume salvatoare. De altfel, acest gen de artă a pornit de la persoanele cu probleme psihice, îndemnate de către medici să picteze,