În state ca Bulgaria sau Norvegia, registrul de evidenţă a populaţiei, care în România e administrat de MAI, reprezintă baza de date de la care se porneşte pentru recensământuri şi este gestionat de institutele de statistică, a declarat preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Vergil Voineagu.
„Sunt state în care registrul de evidenţă a populaţiei este fie administrat de oficiul naţional de statistică în mod direct (Bulgaria şi Norvegia), fie în colaborare cu autorităţile publice competente (în majoritatea ţărilor membre ale UE). Acest fapt permite chiar realizarea de recensământuri pe baza registrului de evidenţă a populaţiei (Austria, Polonia, Danemarca, Finlanda)", a explicat pentru Ziarul Financiar preşedintele INS.
Pentru a se putea realiza acest lucru, ar fi nevoie doar de un cod unic de referinţă, lucru de care s-a ţinut cont la recensământul din octombrie de anul trecut.
„Din păcate, solicitarea CNP a fost receptată ca un act ilegal, iar recensământul a fost afectat de campania negativă de dinainte şi din timpul recenzării", a subliniat Voineagu.
Potrivit rezultatelor preliminare ale celui mai recent recensământ, populaţia stabilă a României este de 19,04 milioane de persoane.
Bază de date integrată
Oficialialul menţionează şi faptul că MAI se bazează pe datele de la INS atunci când evaluează datele privind populaţia, însă nu este posibil ca INS să preia date de la MAI.
Totuşi, cea mai bună soluţie pentru ca evidenţa populaţiei să fie cât mai exactă este existenţa unei baze de date integrate.
„Existenţa unei astfel de baze integrate este nu numai justificată, dar şi absolut necesară. INS este direct interesat în abordarea unei astfel de teme la nivel naţional şi este gata să participe cu forţele şi experienţa pe care le are la realizarea obiectivului. Fireşte, în acest sens este necesar ca toat
