La Muzeul de Istorie se va deschide astăzi, la ora 13:00, o expoziţie dedicată istoriei armenilor din Suceava, la ceas de sărbătoare pentru armenii de pretutindeni, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la ridicarea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” – Hagigadar.
Evenimentul este organizat de Muzeul Bucovinei, în colaborare cu Serviciul Judeţean Suceava al Arhivelor Naţionale. Numeroasele documente deţinute de Arhivele Naţionale Suceava şi de Muzeul Bucovinei completează evoluţia comunităţii armene din oraş şi relaţiile ei cu populaţia românească.
Anul 1064, emigrări masive ale populaţiei armene spre Crimeea, iar de aici în Polonia şi Moldova
Deşi data de 18 august 1388 este binecunoscută ca fiind prima menţiune documentară a oraşului Suceava, sursa este mai puţin ştiută.
Într-un comunicat de presă trimis de Loredana Bortă – departamentul relaţii publice din cadrul Muzeului Bucovinei, se precizează că „într-un act emis de catolicosul armenilor, Theodoros II, armenii din Suceava (Ciciov) şi Siret (Sirat) sunt supuşi jurisdicţiei scaunului episcopal de la Lvov. Totuşi, existenţa armenilor în Moldova este mult mai timpurie, chiar înainte de formarea statului. Marele cercetător al istoriei armenilor care a fost H. Dj. Siruni considera că ocuparea şi jefuirea oraşului Ani în anul 1064 de perşi a provocat una dintre emigrările masive ale populaţiei armene spre Crimeea, iar de aici în Polonia şi Moldova.
Una dintre dovezile prezenţei timpurii a armenilor în Moldova şi, implicit, la Suceava este tocmai acest document pomenit mai sus, care dovedeşte existenţa unei comunităţi care avea preoţii ei şi probabil o biserică.
Hrisovul lui Alexandru cel Bun din anul 1401
Un document ulterior, dar la fel de important, este hrisovul lui Alexandru cel Bun din anul 1401, prin care se stabileşte scaunul episcopiei armene din Moldova
