Sub soarele verii, în vacanţă la mare sau la munte, puţini români au băgat de seamă că la toamnă li se pregăteşte ceva.
Nu mă refer la circul politic, care - de altfel - s-a adăugat spectacolelor verii. Ceea ce majoritatea cetăţenilor nu au observat, mai ales după "reîntregirea” salariilor şi a pensiilor, este faptul că, în ansamblul ei, economia românească a luat-o în jos, şi că sperata creştere de 1,5% s-a volatilizat, investiţiile serioase, pe termen lung aproape au încetat, în timp ce leul se face tot mai uşor, în raport cu valutele de referinţă. Cei care credeau că devalorizarea monedei naţionale va favoriza exporturile trebuie să constate că, dimpotrivă, acestea au început să scadă, destabilizând şi mai mult echilibrul unei economii deja fragilizate de criza pe care a traversat-o. UE - către care se îndreaptă 70% din exporturile ţării - are mari probleme în zona euro (unde Grecia se îndreaptă către colaps, Spania nu se simte prea bine, iar Italia şi Portugalia par să o urmeze) şi îşi reduce cererea de produse româneşti, fiind, concomitent, tot mai puţin dispusă să dreneze spre meleagurile dâmboviţene fonduri structurale. În iunie, producţia industrială a coborât cu 0,6% faţă de luna precedentă, afacerile din comerţul cu amănuntul au scăzut cu 1,1%, autorizaţiile de construcţie s-au diminuat cu 9,1%. Agricultura, devastată de o secetă cumplită, va înceta, practic, să fie în acest an o sursă de venituri la buget.
Cu ochii la spectacolele verii, în care se disting giumbuşlucurile primarului Constanţei, Radu Mazăre, românii nu realizează încă ce-i aşteaptă în toamna şi iarna ce se apropie. Când vântul le va sufla prin buzunare, când preţurile vor face inaccesibile majoritatea produselor (scăderea, propusă, a TVA-ului la alimente având efect mult mai târziu), ei vor înţelege că între politic şi economic este o strânsă legătură şi că o
