Fermierii spun că nu vor scoate anul acesta nici 20% din producţia de anul trecut, culturile fiind definitiv calamitate.

În primăvară, fermierii braşoveni şi-au propus să obţină 38-40 de tone de cartof la hectar, 8 tone de porumb boabe la hectar şi 5-6 tone de grâu la hectar. Toate planurile le-au fost ruinate însă de secetă şi de efectele caniculei, care a făcut ca temperaturile la nivelul solului să ajungă la 50 de grade. Daca grâul şi rapiţa au înregistrat scăderi cu 30%, culturile de cartof şi porumb sunt definitiv compromise. „Nu am avut ce să facem, nu avem sisteme de irigaţii în zonă, nu am avut sursă să-i putem da ceva apă. Şi dacă ar ploua torenţial de aici încolo cartoful ăsta nu mai creşte, pentru că este deja maturizat. Deci dacă el mai primeşte ploaie, poate să joace rolul de sămânţă, să încolţească din nou şi într-o lună de zile să producă iarăşi vrej, să iasă la suprafaţă, să producă altă recoltă”, ne-a declarat Ioan Benea (foto), preşedinte Asociaţia Cartofului. Neputincioşi în faţa secetei care le-a pârjolit culturile, fermierii au cerut disperaţi ajutorul autorităţilor, cărora le-au solicitat decretarea stării de necesitate. „Pe zona cartofului, Braşov, Covasna, Harghita, este identic cum vedeţi aici, toţi fermierii se plâng, zbiară. Am cerut prefectului de Braşov instituirea acestor comandamente judeţene, pentru a se constitui comisiile locale pentru constatarea pagubelor”, a precizat Ioan Benea.

Cu procesele verbale de constatare a pagubelor, fermierii vor să obţină de la camerele de comerţ certificate de forţă majoră, pe care să le prezinte furnizorilor şi băncilor ca să scape de penalităţi.

Producţia de cartofi va ajunge abia la 20% din cea de anul trecut, astfel că pe tarabe marfa autohtonă va fi înlocuită de cartofi de import, care costă mult mai mult.

În Germania, Austria şi Olanda preţul cartofului de mărime