★★★★ Ovid S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, prefaţă de Ioana Pârvulescu, Bucureşti , Ed. Humanitas, 2012.
De formaţie inginer constructor, Ovid S. Crohmălniceanu (n. 1920) a studiat literatura pe cont propriu şi a devenit critic literar, adept declarat, până în 1960, al realismului socialist, iar după aceea, până la moarte (2000) susţinător al literaturii avangardiste şi al altor curente literare înnoitoare. A condus şi cenaclul "Junimea" (1971−1990) contribuind la apariţia unei noi generaţii de scriitori (reprezentanţi, cei mai mulţi dintre ei, ai postmodernismului). Tinerii au avut multe de învăţat de la el (îi spuneau cu simpatie "Croh").
Volumul "Amintiri deghizate", apărut de curând într-o nouă ediţie, cu o prefaţă scrisă cu talent literar de Ioana Pârvulescu, cuprinde evocări ale unor scriitori de primă mărime ca Tudor Arghezi, Ion Barbu, Hortensia Papadat- Bengescu, G. Călinescu, Mihail Sadoveanu, Felix Aderca sau Paul Celan. Este o încântare să luăm cunoştinţă de fapte şi gesturi ale lor despre care nu ştiam nimic şi care le completează portretul.
Aflăm, de exemplu, despre Camil Petrescu că avea veleităţi de inventator (propunând, printre altele, confecţionarea unei paraşute−balon, care i-ar fi dat paraşutistului posibilitatea nu numai să cadă lin, ci şi să plutească). În presa vremii, el a fost ironizat pentru această ambiţie:"D. Camil Petrescu, inventatorul armei Manlicher, model 1893, şi al pălăriei automate (care salută singură). Descoperitorul sforii de tăiat mămăliga şi al chibritului cu gămălia în partea cealaltă. Actualmente lucrează la perfecţionarea paharului cu bere cu mânerul în stânga."
Aflăm, de asemenea, că Mihail Sadoveanu a făcut o congestie cerebrală (care a dus la paralizie), din cauza unui cadou primit la sărbătorirea a 75 de ani de la naştere: o rădăcină de ginseng adusă de Dumitru Corbea dintr-o călătorie în Ex
