În state precum Bulgaria sau Norvegia, registrul de evidenţă a populaţiei, care în România este administrat de Ministerul de Interne, reprezintă baza de date de la care se porneşte pentru realizarea recensământurilor şi este gestionat în totalitate de institutele naţionale de statistică, explică şeful INS.
"Sunt state în care registrul de evidenţă a populaţiei este fie administrat de oficiul naţional de statistică în mod direct (Bulgaria şi Norvegia), fie în colaborare cu autorităţile publice competente (în majoritatea ţărilor membre ale UE). Acest fapt permite chiar realizarea de recensământuri pe baza registrului de evidenţă a populaţiei (Austria, Polonia, Danemarca, Finlanda etc.)", a explicat profesorul Vergil Voineagu, preşedintele INS. Pentru ca acest lucru să fie posibil, şeful INS spun că este nevoie de un cod unic de referinţă, iar la recensământul din octombrie anul trecut s-a avut în vedere acest aspect, tocmai pentru a se utiliza registrul de evidenţă a populaţiei în procesul de recenzare.
"Din păcate, solicitarea CNP-ului a fost receptată ca un act ilegal, iar recensământul a fost afectat de campania negativă de dinainte şi din timpul recenzării", a mai spus Voineagu.
Discuţiile privind recensământul realizat anul trecut au revenit în ultima perioadă în contextul în care la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu cvorumul alcătuit din persoanele aflate pe listele electorale permanente a fost declarat la 18,2 milioane de persoane cu drept de vot , pe baza datelor provenite de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (Ministerul de Interne).
Rezultatele preliminare ale recensământului de anul trecut arată că populaţia stabilă a României este de 19,04 milioane de persoane.
Între recensământuri, populaţia României se actualizează în funcţie de
