România ar putea fi nevoită să tragă bani de la FMI şi UE, dacă investitorii nu sunt dispuşi să accepte randamente mai scăzute pentru a împrumuta statul, iar accesarea acordului preventiv ar fi un semnal negativ pentru piaţă, a declarat un analist Commerzbank pentru Wall Street Journal.
Ministerul Finanţelor Publice a respins joi ofertele băncilor pentru pentru obligaţiunile cu scadenţa la doi ani, considerând că randamentul cerut de acestea este prea mare. Valoarea programată pentru licitaţia de joi a fost de 400 milioane lei, iar ofertele băncilor au cumulat 640 milioane lei.
"Dacă investitorii nu sunt dispuşi să accepte prime de risc mai scăzute, Guvernul ar putea fi nevoit să tragă bani din acordul preventiv cu UE şi FMI. Acesta nu ar fi deloc un semnal poziitv pentru pieţe, astfel că leul rămâne sub presiune", a declarat analistul Commerzbank Thu Lan Nguyen.
Fostul secretar de stat din Ministerul de Finanţe Cristian Sporiş a declarat, la începutul lunii iulie, pentru Mediafax, că România are un "buffer de lichiditate" confortabil.
"Reiterăm că Ministerul Finanţelor Publice dispune de volume de lichiditate adecvate, astfel că nu se află sub presiunea de a accepta să plateasca randamente ridicate la împrumuturi. De aceea la unele dintre precedentele licitaţii pentru titluri de stat nu au fost acceptate decât ofertele depuse de bănci care se încadrau în parametrii de randament convenabili Trezoreriei, iar celelalte au fost respinse", a spus Sporiş la momentul respectiv.
Ministerul Finanţelor a atras în acest an 38,23 miliarde lei pe piaţa locală. La această sumă se adaugă împrumuturi de 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA.
Leul s-a depreciat săptămâna trecută la un nivel record în raport cu euro, de 4,6481 lei/euro, ca urmare a tensiunilor politice. În această săptămână, leul a recuperat o parte importantă d
