Un sondaj recent ne arată că mai mult de jumătate dintre români s-ar întoarce la comunism. Ca rezultat al ultimilor 22 de ani de experimente democratice, dar mai ales al evenimentelor din ultimele câteva luni, 53% dintre români ar vrea să revină la „Epoca de Aur.” Nostalgia acelor vremuri îi cuprinde pe unii cu atât mai uşor din cauza haosului politic în care a intrat România. Când era mai rău, era mai bine.

Nostalgia comunismului se regăseşte şi în alte foste ţări comuniste. Pe teritoriul fostei Germanii de Est e o adevărată nebunie, mai ales în Berlin. Nemţii au chiar şi un cuvânt special pentru asta: aşa-numita Ostalgie, foarte bine exemplificată de filmul Goodbye Lenin, derivă din cuvintele „Osten” (est în germană), şi „Nostalgie” (nostalgie). Astfel, multe branduri est-germane au fost ţinute în viaţă şi după reunificarea din 1991: trabantul, adidaşii Zeha, vinul Rotkäppchen şi sucul Vita-Cola. Iar la noi în România cine poate să uite pasta de dinţi Cristal, sucurile Brifcor şi Cico, bicicleta Pegas, motocicleta Mobra, şi atâtea şi-atâtea alte produse de pe vremea comunismului? Mulţi însă uită destul de uşor universul cenuşiu al cozilor nesfârşite la pâine şi carne, cuvântările tovarăşului Ceauşescu, teroarea pe care o răspândea pretutindeni sinistra Securitate, trădările, minciuna şi ura.

De foarte multe ori memoria umană are tendinţa să reţină întâmplările plăcute şi să le decoloreze pe cele neplăcute. Sau să le învăluiască pe cele neplăcute într-o aureolă strălucitoare, pentru că orice suferinţă a trecutului poate fi privită cu detaşare şi duioşie. Iar trecutul nu este păstrat în amintirea noastră ca atare, ci este reconstruit din frânturile înceţoşate de trecerea timpului. Aşa cum i se întâmplă unui fost bolnav care îşi aminteşte cu melancolie doar câteva clipe ceva mai însorite din zilele chinuitoare petrecute într-un pat de spital… Când era m