Ministerul Finanţelor se pregăteşte să majoreze cheltuielile de personal pentru reîntregirea salariilor bugetarilor printr-o derogare de la legea responsabilităţii fiscal-bugetare şi, concomitent, vrea să taie din fondurile alocate pentru infrastructură la prima rectificare bugetară din acest an, fiind constrâns de încadrarea în ţinta de deficit de 2,2% din PIB.
O altă alternativă ar fi fost continuarea reformei în sectorul bugetar şi realizarea majorărilor salariale concomitent cu reducerile de personal unde activitatea ar putea fi eficientizată prin informatizare, după cum spun unii analişti. Însă, disponibilizările nu sunt agreate de politicieni în anii electorali.
"Cred că dacă se doreşte majorarea salariilor, aceasta ar trebui să se realizeze prin încadrarea în bugetul iniţial alocat cheltuielilor de personal, mai ales că ţinta de deficit bugetar asumată de guvern este extrem de ambiţioasă, având în vedere performanţa economiei, care va avansa cu mai puţin de 1% an/an. Având în vedere că încă nu s-a efectuat o reformă radicală în sectorul bugetar, ar fi de dorit ca aceste majorări salariale să se realizeze concomitent cu reduceri de personal acolo unde există excedent de personal şi activitatea ar putea fi eficientizată prin informatizare", afirmă Melania Hăncilă. economistul-şef al Volksbank.
Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, a explicat că majorarea cheltuielilor de personal pe seama reducerii cheltuielilor de investiţii reprezintă o realocare de bani în economie dinspre o activitate cu externalităţi pozitive (îmbunătăţirea infrastructurii, creşterea angajării şi salariilor în sectorul construcţiilor, creşterea vânzărilor de materiale de construcţii) către consum privat alimentat, în principal, din import.
"Deoarece aceste cheltuieli cu salariile sunt recurente, ele nu vor dispa