de Rene Guenon Editura Herald, Traducere: Daniel Hoblea

„Guenon, filosof esoteric francez contemporan, nu tratează simbolismul crucii în sens restrâns, creştin, şi nici într-unul restrictiv din punct de vedere al imaginii efective a obiectului de referinţă. El este discutat, în primul rând, din perspectiva metafizică, aceasta fiind, susţine autorul, şi cea mai importantă. Apoi semnificaţia sa este regăsită în interpretarea altor structuri cu aceeaşi virtute explicativă, dar cu o, dacă putem spune astfel, geometrie diferită, cum este Arborele cu şarpele încolăcit în jurul trunchiului sau ţesătura cu firele sale intersectate. Firul roşu este menţinut de unghiul unic de abordare a întregii lucrări ce rezonează, de altfel, şi cu poziţia autorului: sensul simbolic al unui fenomen sau al unui lucru nu îl exclude pe cel istoric. Aceasta pentru că, de fapt, cel din urmă este condiţionat, căci e derivat din principiul metafizic, care este cel esenţial de raportare. Celelalte niveluri de interpretare sunt contingente. În acest sens, crucea reprezintă un soi de busolă de orientare în mijlocul stărilor multiple de existenţă a ceea ce este real: Fiinţa. Structura ei trimite, pe verticală, la ierarhia tipurilor ontologice (determinate de Fiinţă) şi, pe orizontală, la amploarea individualităţilor acestora. Lucrarea este densă conceptual, profundă, şi nu ne lasă să uităm nici o clipă intenţia autorului de a vorbi despre ceea ce e cu adevărat semnificativ, real.

Rene Guenon s-a născut la 15 noiembrie 1886, în Blois, pe malul stâng al Loirei. În 1904, a venit la Paris, înscriindu-se la Colegiul Rollin, ca student la matematici. În 1908, Guenon era deja implicat în frecventarea tuturor „Şcolilor“ ocultiste ale epocii. Iniţiat în Francmasonerie, în Ordinul Martinist, student al Şcolii Hermetice a lui Papus, el a devenit o figură cunoscută în mişcarea ezoterică de atunci.