Puţini sunt românii care au auzit de "Republica Autonomă Călata”, o utopie maghiară din primăvara anului 1919.
Arhitectul Kos Karoly, la câteva luni după Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, a prezentat Consiliului Dirigent de la Sibiu (entitate politică ce a guvernat treburile Transilvaniei până la preluarea controlului de către Guvernul de la Bucureşti) un proiect de autonomie teritorială pe criterii etnice, potrivit căruia, între Cluj şi Huedin, unde locuiau circa 40.000 de maghiari, ar fi urmat să fie creată o "republică autonomă”, cu steag, monedă, imn, limbă oficială etc. Planul a fost respins, iar Ţara Călatei (Kalotaszeg) a rămas doar ceea ce fusese de secole: o zonă etnografică. Informaţia este oferită de site-ul www.erdely.ma şi preluată de ziarul Adevărul. Acelaşi ziar, citând site-ul respectiv, ne-a oferit zilele trecute o altă ştire bombă: lideri spirituali ai maghiarimii din Baia Mare cheamă la crearea unei separări a maghiarilor de români, după modelul Călata. Sub titlul "Maghiari, nu vă mai amestecaţi cu românii!”, preoţi, profesori, pedagogi şi chiar viceprimarul oraşului, Ludescher Istvan, au publicat un manifest care îndeamnă la separare etnică şi la izolare faţă de "străini” (a se citi români). Dacă n-ar fi caraghioasă şi desprinsă parcă dintr-un insectar cu... proşti, ideea "luminătorilor” maghiarimii din nordul ţării ar fi de un umor negru, plin de savoare, chiar şi în rândul maghiarilor de rând, vizaţi de grija "părintească” a liderilor lor. Iată cum sună, în părţile lui principale, manifestul ce-şi propune, nici mai mult, nici mai puţin, decât o purificare etnică voluntară:
"PĂRINŢI: Nu vă privaţi copiii de şcoala cu predare în limba maternă, pentru că în caz contrar, îi privaţi de dreptul de a rămâne maghiari! Şcoala în limba străină (română - n.red.) înseamnă şi un cerc de prieteni străini, de un
