În ţări ca Bulgaria sau Norvegia, registrul de evidenţă a populaţiei constituie baza de date pentru recensământ şi este gestionat de institutele de statistică. Acest fapt permite chiar realizarea recensământului pe baza registrului de evidenţă a populaţiei. Mecanismele de contorizare există; de ce nu ştim câţi români suntem, cine şi cum ne numără?

Potrivit rezultatelor preliminare ale recensământului de anul trecut, populaţia stabilă a României este de 19,04 milioane de persoane.

Conform preşedintelui onorific al PSD, Ion Iliescu, numărul celor cu drept de vot este de 15 milioane, restul de 4 milionane de români fiind minori.

În plus, peste 2 milioane de români cu drept de vot locuiesc în afara graniţelor ţării. „După intrarea României în UE şi primirea de către cetăţenii României a dreptului de liberă deplasare în ţările membre UE, s-a petrecut un amplu proces de exod al românilor în diferite ţări, în special în căutare de locuri de muncă, unii mutându-se definitiv şi renunţând la cetăţenia română, alţii – cu statut provizoriu, păstrându-şi cetăţenia română , deci şi dreptul de a vota.

Cert e că numărul acestora depăşeşte 2 milioane“, a declarat Ion Iliescu.

În Austria, Polonia sau Finlanda, recensământul se face pe baza registrului de evidenţă a populaţiei, a explicat preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Vergil Voineagu. Dacă întreaga populaţie recenzată ar fi dat CNP-ul la recensământ, acest lucru ar fi fost posibil şi la noi. „Din păcate, solicitarea CNP a fost receptată ca un act ilegal, iar recensământul a fost afectat de campania negativă de dinainte şi din timpul recenzării", a adăugat Voineagu.

MAI se bazează pe datele de la INS în evaluarea datelor privind populaţia, dar nu este posibil ca procedeul să fie inversat. Cea mai bună soluţie pentru ca evidenţa populaţiei să fie cât mai apropiată de realitate