La 13 zile de la referendumul pentru suspendarea preşedintelui, România încă nu ştie dacă scaunul de la Cotroceni va fi ocupat de Traian Băsescu sau de Crin Antonescu. Decizia este în mâna celor 9 judecători ai Curţii Constituţionale. În primele zile după referendum, Traian Băsescu şi PDL aşteptau un verdict rapid de invalidare a referendumului, având în vedere că pragul de prezenţă la vot necesar demiterii preşedintelui nu a fost atins.

Lucrurile s-au schimbat însă brusc. Iniţial Ion Iliescu a lansat teoria. Victor Ponta, Crin Antonescu şi apoi întreg USL au preluat-o imediat: referendumul trebuie validat pentru că, în realitate, în România sunt mai puţini alegători decât arată datele pe baza cărora s-a organizat scrutinul de pe 29. După cum veţi vedea în continuare, Ion Iliescu a luat, după referendum, demiterea lui Băsescu pe cont propriu, apărând în momentele-cheie, mişcând lucrurile în partid, reactivându-şi influenţa asupra oamenilor săi din structurile de decizie din România. În esenţă, scopul enunţat de Ion Iliescu în premieră într-un interviu acordat gândul a doua zi după referendum, este scoaterea de pe listele electorale permanente a 2 milioane de români care trăiesc sau lucrează în străinătate. În jurul acestui obiectiv formulat clar şi limpede s-au poziţionat taberele politice (inclusiv cele din CCR) în cele 13 zile de nebunie post-referendum şi nici astăzi nu avem o soluţie la acest demers.

După 1 august, dezbaterea s-a centrat pe Curtea Constituţională, care a amânat luarea unei decizii până pe 31 august. Controversele din jurul validării/invalidării referendumului au creat disensiuni chiar şi între judecătorii Curţii Constituţionale. Din documentar aflaţi cum războiul politic s-a mutat în Curtea Constituţională, unde judecătorii din tabăra USL se înfruntă - fapt fără precedent în istoria acestei instituţii - la scenă deschisă cu judecăt