La Muzeul de Istorie s-a deschis ieri, în prezenţa unui public numeros, o expoziţie dedicată istoriei armenilor din Suceava, la ceas de sărbătoare pentru armenii de pretutindeni, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la ridicarea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” – Hagigadar.
În deschiderea vernisajului, directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, a apreciat că expoziţia este de bună calitate şi merită vizitată. Expoziţia a fost organizată de Muzeul Bucovinei, Secţia Arheologie - şef birou dr. Monica Dejan, muzeograf, în colaborare cu Serviciul Judeţean Suceava al Arhivelor Naţionale.
Muzeograful Monica Dejan a precizat că „este pentru prima dată când muzeul din Suceava organizează o expoziţie dedicată în mod special armenilor, o comunitate care merită o astfel de omagiere. Istoria comunităţii armene este strâns legată de cea a întemeierii Moldovei şi a istoriei oraşului Suceava. Este bine cunoscut acel act din 1388 - 18 august, un act emis de catolicosul armenilor, Theodoros II, prin care armenii din Suceava (Ciciov) şi Siret (Sirat) sunt supuşi jurisdicţiei scaunului episcopal de la Lvov. Totuşi, existenţa armenilor în Moldova este mult mai timpurie, chiar înainte de formarea statului”.
Expoziţia, „o invitaţie pentru viitor, pentru cei care au puţin sânge armenesc”
Marele cercetător al istoriei armenilor care a fost H. Dj. Siruni considera că ocuparea şi jefuirea oraşului Ani în anul 1064 de perşi a provocat una dintre emigrările masive ale populaţiei armene spre Crimeea, iar de aici, în Polonia şi Moldova.
„Una dintre dovezile prezenţei timpurii a armenilor în Moldova şi, implicit, la Suceava, este tocmai acest document pomenit din 1388, care dovedeşte existenţa unei comunităţi care avea preoţii ei şi probabil o biserică”, a explicat Monica Dejan.
Muzeograful a mai spus că cele trei biserici armeneşti binecunoscute din Su
