9 aprilie 1987
La Complexul "Student Parc" de pe Lacul Tei, A.P. se întâlneşte cu Mircea Angelescu şi cu Mircea Angelescu. Primul este regele neîncoronat al tehnicienilor fotbalului românesc din ultimele decenii, iar al doilea – directorul complexului. Nedorind să perturbe stereofonia de Mircea Angelescu, A.P. dă doar de câteva ori cu racheta în minge şi se grăbeşte să revină acasă, pentru că avem mulţi oaspeţi azi. E vorba de Cornelia şi Raluca Angelescu, soţia şi fiica omului de fotbal. Dar lista e foarte lungă. Ne calcă pragul bioenergeticianul Valeriu Popa, colega mea Mirela Stănescu, poetul Valeriu Armeanu (revenit după o tăcere de 2 ani) şi cântăreţul Ducu Bertzi, care a telefonat puţin mai devreme şi a cerut permisiunea să treacă pe la A.P. ca să i-o prezinte pe doamna sa, care este o mare admiratoare a poeziei şi a fenomenului cultural "Flacăra".
Postumitate
Vorbind cu Mirela, faţă de care manifestă o deosebită tandreţe, şi pentru că este fiica adoptivă a marelui dispărut Nichita Stănescu, A.P. spune:
"Văzându-te pe tine şi gândindu-mă cu disperare că Nichita nu mai este, văzându-l şi pe Andrei, care îţi este coleg de clasă în liceul pe care l-am făcut şi eu, şi văzându-i pe cei care mă marginalizează, vrând să mă omoare, simt că-mi trăiesc o parte din postumitate".
Articolul lui A.P. din această săptămână, din Contemporanul, are ca subiect luna, văzută recent la Observatorul Astronomic.
Tot astăzi, A.P. vizitează Expoziţia din Piaţa Scînteii, unde se întâlneşte cu doamna Nora Maniu, care se prezintă drept fiica marelui politician Iuliu Maniu şi reprezentantă a unei firme franceze. Foarte drăguţ se poartă cu A.P. un anume domn Wilson, care consideră că unui poet i se cuvin toate pixurile din lume.
Seara noastră e puţin umbrită de faptul că textul lui A.P., cu care simte că redebutează în presă, după 27 de ani de la pr
