Primul fluier aduce cu el un ropot de aplauze şi apoi o liniştitoare tăcere. Zumzetul lipsit de intensitate venit dinspre tribune acompaniază dialogul de pe teren al jucătorilor. Dar secundele trec, iar dinamoviştii se îngrămădesc uşor-uşor în propria jumătate. 56, 57, 58…iar spectatorii încep să fluiere din ce în ce mai tare impotenţa favoriţilor. Nica rezolvă însă rapid cu o intercepţie problema posesiei dinamoviste şi, odată cu asta, stopează reacţia fanilor care păreau să creadă că Messi şi ai lui ar putea pasa până la final fără să piardă balonul.
Un scurt "Dinamo, Dinamo!" vine dispre cei de la Peluza "Cătălin Hîldan" atunci când "câinii" din teren reuşesc o acţiune, dar atât, pentru că apoi tiki-taka îşi reintră în rol. Devine şi eficientă chiar, Messi fiind cel care după o construcţie frumoasă la care a mai fost ajutat de Alexis şi Xavi îl execută cu lejeritate pe Bălgrădean. Este doar minutul 4, iar dinamoviştii par să aibă viitorul unui mare păcătos în pragul purgatoriului.
Lucrurile se liniştesc între timp, totuşi. Messi îşi mai rezervă o dată locul celui aflat la capătul acţiunii, dar şutul său de la marginea careului sare puţin vinclul (12). Interesantă este totuşi reacţia dinamoviştilor. Şi cei din tribune, şi cei de pe teren. Idolii par să nu încalce consemnul respectului etern şi îi tratează cu mănuşi pe adversari care, invitaţi la joc, încep să paseze ca la antrenament. Molipsiţi parcă, spectatorii ai zice că nu fac parte din tagma microbiştilor. Fix ca la circ, momentele de subtilitate tehnică sunt întâmpinate cu urale energice, asta în timp ce inferioritatea dinamovistă stârneşte un sentiment neplăcut. Pentru un obişnuit cu stadionul de fotbal, atmosfera reprezintă oricum o enigmă.
Dintr-o dată, Ţucudean se trezeşte lansat bine spre poarta lui Valdes. Tamponat de Bartra, vârful dinamovist trage dintr-o p