Nerăbdare, emoţii, fericire, panică, suspans, sunt sentimentele dinaintea meciului de fotbal Dinamo-Barcelona, disputat ieri, pe Arena Naţională.
Ora 17.00: Străzile din jurul stadionului sunt încă goale. Doi copii par că fac încălzirea cu o minge din cauciuc înainte de marele meci. „Messi la balon!!!", se aude din gura unui puşti care se împiedică într-un dribling eşuat. Doi poliţişti îi privesc resemnaţi. Îl pot vedea la datorie doar pe puştiul ce se crede Messi, nu pe adevăratul rege al balonului rotund care va străluci pe teren. Viaţă de poliţist... Drepţi, cu ochii în patru, cu uniformele perfect apretate păzesc intrările celui mai modern stadion din România.
Ora 17.15: Încet, încet apar şi microbiştii. Unul câte unul. În zare se vede o mare pată de culoare roşie, care se apropie ameninţător, ca o armată gata de luptă. Sunt fanii dinamovişti, acoperiţi de fulare, pălării, tricouri şi steaguri inscripţionate cu culorile echipei favorite. Pe feţele lor se vede buna-dispoziţie. Îl întreb pe unul dintre ei cum s-a pregătit pentru marele meci, iar răspunsul lui este simplu: „Hai Dinamo!!!". Nici el nu crede că va bate Dinamo...
Ora 17.30: În mai puţin de 10 minute, intrarea de pe Bulevardul Basarabia este invadată de microbişti de toate vârstele. Stând în mijlocul mulţimii şi ascultând cu atenţie această „baladă" formată din o mie de voci aud numai „Messi", „Xavi", „Valdez", „Iniesta", „5-0". 5-0? Şi mă duc la tipul de lângă mine şi îl întreb: „Cu acest scor credeţi că se va termina meciul?". „Nu", zice bărbatul acoperit cu straie dinamoviste, „20-0 pentru Barcelona", continuă el, stârnind hohote de râs în jurul său. „Eu am venit pentru spectacol, e clar că nu avem nicio şansă" , admite dinamovistul. Un altul intră în discuţie. „Odată la 100 de ani vine Barcelona în România, nu poţi să ratezi această şansă", spune acesta.
Bere şi pronosticuri
