Barcelona a coborît din stratosferă pe cîmpul ars al Bucureştilor. Nu a fost magie, dar pentru o seară am respirat acelaşi aer cu Leo şi ai lui. Şi ne-a făcut bine.
Ei sînt, dar nu au antene de marţieni în vîrful capului! Nu au nici capul mai mare decît corpul, nu sînt verzi. Sînt pămînteni, ca noi toţi, deci au tot două picioare. Vorba asta o ştiţi, dar trebuie spusă atunci cînd joci cu o echipă ca Barcelona. Dar Barcelona nu este o echipă, este o instituţie planetară. Un vis plimbat prin toată lumea, pentru ca oamenii de peste tot să participe la bucuria pe care ei o transmit prin fotbal. Fotbalul copilăriei fără vîrstă. VIDEO: Vezi AICI fazele meciului!
Da, există şi un adversar al Barcelonei şi se numeşte Dinamo. Dacă vorbeam despre un meci oficial puteam să îi numim "ai noştri", aşa sînt doar formaţia gazdă. Cine ştie, poate că întîlnirea cu Barca este o compensaţie nesperată pentru visul pierdut numit Champions League. Mereu aproape, niciodată acolo. MAI MULTE FOTOGRAFII DE LA MECI AICI!
Poate că este prilejul unui început prin alăturarea cu o legendă. Sigur, e o experienţă unică pentru noi toţi. După o vară istovitoare şi o Olimpiadă care a confirmat căderea în mediocritate a unui întreg sport. Cel românesc, desigur.
Cătălin versus Leo
Cătălin Munteanu, Xavi al lui Dinamo, încearcă marea cu degetul şi înfăşoară o minge pe lîngă Messi. Lumea aplaudă, dar uralele amuţesc atunci cînd, în secunda următoare, argentinianul fură mingea, ca un copil mai fîşneţ, şi şutează pe colţul lung, acolo unde Bălgrădean nu ajunge şi unde oricum nu credea că va ajunge balonul. Este minutul 4, este 1-0 pentru Barcelona şi publicul face prima reverenţă în faţa geniului.
Catalanii ţin mingea minute în şir, dinamovştii încearcă să se apere îngrijit, pentru a nu da senzaţia că sînt din alt film decît adversarul. Lipseşte ritmul, însă avem bijuterii