În statul care a închis în doi ani 68 de spitale şi care de-abia stoarce fonduri pentru modernizarea clinicilor orăşeneşti, operatorii privați de sănătate au tot mai mulți pacienți și venituri pe măsură.

Serviciile medicale private au devenit „refugiul“ mai scump al celor nemulţumiţi de tratamentul din sistemul public de sănătate. Extinderea lor galopantă din ultimii ani, capacitatea de a trata mai mulţi pacienţi, amabilitatea personalului, dificultăţile financiare proprii, precum și starea precară a sistemului public de sănătate au determinat circa 84% dintre români să apeleze la cel puțin un serviciu medical privat în 2011, potrivit unui sondaj Medibus. Drept urmare, cifrele de afaceri ale celor mai mulți operatori privați de sănătate au crescut în 2011 față de anul precedent. În unele cazuri, creșterile au fost sub așteptări, din cauza limitării plafonului de decontare pentru serviciile medicale private de către CNAS. Astfel, oamenii nu au mai putut să meargă cu trimiteri de la medicul de familie în clinicile private și să beneficieze de gratuitate pentru că, în cele mai multe cazuri, plafonul alocat fiecărui furnizor privat era epuizat.

„Epidemie“ de creşteri cu două cifre

MedLife se menţine şi anul acesta în fruntea operatorilor privaţi cu o cifră de afaceri de 39,2 milioane de euro. „Cifrele au fost puţin sub aşteptări, din cauza micşorării considerabile a sumelor alocate prin contractul cu CNAS, care au o pondere mai mică de 8% din cifra de afaceri a companiei“, precizează Mihai Marcu, preşedinte CA MedLife. În ultimul an, compania şi-a mărit portofoliul cu două hiperclinici, două laboratoare, trei centre de excelenţă, trei farmacii, cinci spitale şi speră la o cifră de afaceri de 60 de milioane de euro, în condiţiile stabilizării cursului de schimb. Tot pe extindere a mizat şi Medicover, care a înregistrat o scădere uş