Delegaţia FMI, care îşi încheie astăzi misiunea în România, a amânat majoritatea măsurilor propuse de coaliţia de guvernare, întrucât puneau presiune pe bugetul de stat.

Imediat după ce a venit la guvernare, USL a anunţat un plan de relaxare fiscală, destul de ambiţios, fără a fi însă discutat cu finanţatorii externi. Din acest motiv, majoritatea oamenilor de afaceri au creditat cu prudenţă promisiuni ca TVA de 9% la alimente, cotă de impozitare progresivă, dar de maximum 16%, şi plata TVA la încasare pentru companiile cu o cifră de afaceri de peste 500.000 de euro.

Dintre acestea, doar ultima a fost acceptată de Fondul Monetar Internaţional (FMI) în urma negocierilor cu guvernanţii, dar aplicarea ei a fost amânată pentru ianuarie 2013. „Aceasta se va aplica efectiv, datorită necesităţii unor pregătiri metodologice, de la 1 ianuarie 2013", a spus Florin Georgescu, ministrul Finanţelor, la finalul discuţiilor cu finanţatorii externi - FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.

Ministrul a mai spus că s-a mai agreat punerea în aplicare, începând cu octombrie, a unui pachet de măsuri privind stimularea creării de noi locuri de muncă şi, de asemenea, încurajarea prin deductibilitate fiscală crescută a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare ale firmelor. În plus, FMI a fost de acord cu acordarea de sume suplimentare la nivelul autorităţilor locale pentru plata obligaţiilor către persoanele cu dizabilităţi, precum şi pentru plata arieratelor.

Măsurile promise pun presiune pe deficit

Reprezentanţii FMI, ai CE şi ai BM nu au fost însă de acord cu scăderea TVA la 9% pentru alimentele de bază şi nici cu impozitarea progresivă a veniturilor în trei trepte. Ei au atras atenţia guvernanţilor că aceste măsuri ar duce deficitul bugetar la peste 3% din PIB, în condiţiile în care ţinta este agreată la 2,2% din PIB. FMI a dat ca temă guvernanţilor r