"Numeroase sunt cicatricrle pe care le port în numele binelui. Dacă acestea ar fi contat, atunci nu m-aş fi aflat aici, ci undeva în Himalaya. Însă aceste cicatrice sunt valoroase pentru că ele te ajută să evoluezi spiritual. Hristos nu ar fi descins niciodată asupra mea dacă m-aş fi complăcut în sentimente precum mândria sau furia ori dacă aş fi răspuns celor care m-au lovit nedrept. Oamenii te vor trata întotdeauna nedrept – aceasta este calea lumii. Acest Pământ nu este un loc perfect. Gândeşte-te la un ţânţar, crezi că este satisfăcut doar cu sângele tău? Nu. El, o dată cu înţepătura, îţi introduce în sânge şi germeni, şi microbi, care îţi pot face mult rău, chiar te pot omorî. Unele fiinţe umane sunt precum ţânţarii", spunea Yogananda ("Divina Iubire", Ed. Ram), un mare maestru spiritual, cel mai drag mie dintre toţi marii maeştri ai lumii.
Avem aici un citat ce ne poate da o idee despre "calea către Hristos", care nu înseamnă doar respectarea riguroasă a unor ritualuri, nici mersul avid la biserică, nici închinarea mecanică la icoane. Acestea toate au rostul lor, dar calea lui Hristos este calea Inimii, curăţată de ură, de răutate, de mândrie, de toate metehnele care ne împiedică să atingem iubirea, s-o cunoaştem şi s-o trăim în această viaţă. Yogananda ne avertizează să nu ne împiedicăm de nedreptatea lumii ca de o scuză pentru a ne menţine ura şi mândria, căci piedica aceasta o vom întâlni pe Pământ tot timpul. Nedreptatea este "calea lumii", spune Yogananda. Să nu ne aşteptăm că lumea întreagă ne va trata cu iubire, la orice înălţime am ajunge, fie ea şi spirituală. Să nu ne aşteptăm că lumea întreagă ne va fi recunoscătoare pentru ceea ce facem, pentru sacrificiile, eforturile sau iubirea noastră necondiţionată. Nu la reacţia lumii, dreaptă sau nedreaptă, trebuie să privim pentru a ne vindeca sufletele, ci la propriile noastre reacţii şi trăiri i
