România a încheiat ediţia de la Londra cu un rezultat negativ nemaiîntâlnit de la Helsinki, 1952.

De la Sydney 2000, graficul participărilor româneşti la Jocurile Olimpice a luat-o ameninţător în jos. Aceasta este cea mai slabă poziţionare a României în istoria prezenţelor sale la Olimpiade cu excepţia ediţiei din 1928, când nu am obţinut nicio medalie. „Adevărul" vă propune o analiză a prestaţiilor sportivilor români la Londra în raport cu aşteptările pe care ei, noi sau Comitetul Olimpic Român le avea înainte de startul Jocurilor, precum şi o descifrare a cauzelor care au condus la această situaţie.

Plusuri

Haltere

Buget: 700.000 de euro

Răzvan Martin şi Roxana Cocoş au cucerit un bronz şi un argint la care delegaţia României nu îndrăznea să spere cu voce tare. Cu un lot deplasat la Londra de doar patru sportivi, halterele au fost, poate, cea mai frumoasă surpriză a tricolorilor la această ediţie. Aceste medalii au fost primele după o pauză de 16 ani, pentru Federaţia de Haltere, trecută şi printr-o perioadă tulbure din cauza problemelor de dopaj.

Tir

Buget: 200.000 de euro

Alin Moldoveanu a fost exponentul perfect al situaţiei care a ţinut sportul românesc în viaţă în ultimii ani, excepţia care confirmă regula generală. Fără bani, fără condiţii de pregătire, tiristul român şi-a extras forţa de a-i depăşi pe cei mai buni sportivi din lume la proba sa doar din calităţile sale individuale. A stabilit un record olimpic în calificări, iar apoi, în finală, şi-a menţinut concentrarea la cel mai înalt nivel şi a adus prima medalie de aur a României la Londra.

Confirmări

Judo

Buget: 615.000 de euro

Antrenorul Florin Bercean venea la Londra având în lot trei foste sau actuale campioane europene: Alina Dumitru, Corina Căprioriu şi Andreea Chiţu. Alina şi Corina a