Anul agricol este compromis. În ciuda ploilor din weekend, culturile sunt la pământ. Excepţie fac micile loturi udate artificial. „Adevărul“ face radiografia unui fiasco vechi de 20 de ani: sistemul de irigaţii.
Meteorologii au anunţat că traversăm cea mai secetoasă vară din ultimele decenii. Pentru ţara noastră, cea vlăguită de criza financiară şi paralizată de scandaluri politice, vestea este catastrofală. Agricultura e grav afectată, iar asta înseamnă o grea lovitură dată economiei, după ce anul trecut această ramură a contribuit cu 6,5 la Produsul Intern Brut (în celelalte state UE, media este de 1,7%). Din estimările făcute până acum, economia României va pierde aproximativ 3 miliarde de euro din cauza secetei.
Ce înseamnă „bărăgan"
În 2011, când ploile au venit la timp şi recoltele au fost bogate, ne-am încurajat şi am zis că e bine, că Dumnezeu, sărăcuţul, ţine cu românul, cum a ţinut dintotdeauna. Acum, când Bărăganul n-a mai văzut picătură de ploaie de la sfârşitul lui mai până la jumătatea lui august, ne gândim că ar fi fost bune sistemele de irigaţii lăsate în paragină sau furate bucată cu bucată după Revoluţie.
Ne-am avântat cu naivitate în inima Bărăganului hotărâţi să consemnăm disperarea agricultorilor şi să facem, în câteva ore, o radiografie a dezastrului. Ce-am fi vrut noi să facem într-o singură zi, inginerul Alexandru Gheorghe, acum, patronul unei firme de producţie agricolă, s-a chinuit să înţeleagă în ultimii 35 de ani.
„În România, lucrurile au funcţionat aşa: Bărăganul a fost mereu o stepă aridă şi bătută de vânturi, că de aici îi vine şi numele. În cumană, bărăgan înseamnă vijelios. Cam de pe la 1900, românii s-au gândit că Bărăganul ar avea nevoie cel puţin de liziere pentru a mai îmbunătăţii condiţiile. Şi s-au făcut liziere. Ariditatea s-a mai stopat, vânturile s-au mai liniştit. Prin anii '70 am făcut ir