„Republicanismul” susţine, prin definiţie, acea „formă de guvernământ în care organele supreme de conducere sunt constituite din reprezentanţi aleși pe un anumit termen”.

Pentru Statele moderne, limitarea mandatelor executive, legislative şi judecătoreşti constituie principalul instrument de luptă democratică împotriva tiraniei. Republicanismul este una dintre expresiile acestei tradiţii democratice.

Identitatea oricărei naţiuni e fixată printr-o dublă acţiune: ancorarea într-o memorie istorică (trecutul) și formularea unui proiect de societate (viitorul). Valorile unei naţiuni sunt obiectivate printr-un document fondator: Constituţia. Poporul român este depozitarul unei moșteniri specifice (pe plan spiritual și cultural), dar participă totodată la apărarea și construcţia civilizaţiei europene.

Identitatea naţională este creuzetul unde mai multe tradiţii, sensibilităţi și curente de idei își dau întâlnire pentru realizarea binelui comun. Fără o raportare la acest bine comun, există riscul atât al derivei extremist-individualiste (care neagă valorile comunitare), cât și al regresiei spre colectivism (care neagă demnitatea persoanei).

Componente vitale ale identităţii naţionale sunt: limba, conştiinţa istorică, încrederea de sine, familia, tradiţiile şi obiceiurile, morala şi credinţa. Noua Republică pledează nu doar pentru un patriotism înrădăcinat în gloria trecutului, ci mai ales pentru o perspectivă curajoasă asupra viitorului.

Sub cupola idealurilor republicane pot fi identificaţi liberalii clasici, creştin-democraţii şi conservatorii.

La Noua Republică s-au strâns liberalii clasici pentru că noi vrem cu adevărat o piaţă liberă, neîngrădită de reglementări birocratice excesive. Nu acceptăm distorsionarea pieţei libere de către Stat prin favorizarea unor competitori în detrimentul altora prin licitaţii dedicate, încredinţăr