Ar fi păcat să nu aflăm detalii extraordinare despre "Tehnologiile zeilor" din lucrarea ştiinţifică a profesorului David Childress. Ani la rând, profesorul a studiat edificiile egiptene, făcând măsurători, comparaţii, reconstituiri. A descoperit lucruri uimitoare în urmă cercetărilor sale:

Precizia execuţiei - unghiuri de montaj la 90* foarte exacte, îmbinări ale componentelor din piatră (fără mortar, ca şi când pietrele ar fi fost "lipite" între ele prin... topire etc);

Tehnologii de transport, ridicare şi montaj de neatins în zilele noastre, în condiţiile în care vestigiile studiate au o vechime de mii de ani;

Materialele folosite sunt naturale şi rezistente, iar supravieţuirea monumentelor de-a lungul atâtor milenii, sub intemperii şi, uneori, sub cataclisme, devine totuşi enigmatică. Misterul este accentuat şi de faptul că, uneori, piatra folosită în edificii nu putea fi luată din zonele adiacente monumentelor. Dar cel mai inexplicabil lucru este faptul că din cărţile de istorie învăţam că, acum mii de ani, oamenii erau vânători şi culegători, nicidecum constructori de edificii monumentale. Conform cărţilor de istorie, la data când apăreau aceste monumente, omenirea era... în epoca primitivă (?!);

Când privim aceste monumente antice avem câteva certitudini: faptul că niciun specialist-cercetător nu a putut spune cum au fost construite şi faptul că miile de descoperiri arheologice care s-au realizat se completează continuu cu alte şi alte descoperiri şi implicit cu noi şi noi întrebări. În această situaţie evidentă şi copleşitoare pentru lumea ştiinţifică, dar şi pentru oamenii pasionaţi de turism cultural şi de misterele lumii antice, am putea avea o a doua certitudine: aceea că trebuie să recunoaştem superioritatea lumii antice în acest domeniu şi nu numai.

Ar fi păcat să nu aflăm detalii extraordinare despre "Tehnologiile zeilor"