Poate şi pentru că primarii şi-au dat seama că singura şansă de a acumula capital electoral prin realizarea de investiţii de amploare în infrastructură e contractarea de proiecte structurale, Timişul a ajuns să fie unul dintre judeţele cele mai bine cotate în ceea ce priveşte gradul de absorbţie a fondurilor europene, pe Programul Operaţional Regional 2007 – 2013. Totuşi, acest aparent succes legat de absorbţia fondurilor europene presupune şi responsabilităţi pe măsură. Din acest punct de vedere, sunt destule opinii conform cărora e loc de mult mai bine în ceea ce priveşte gestionarea proiectelor cu fonduri structurale, pe aproape toate palierele – de la transparenţă până la integritate.
Două dosare de fraudă, într-un judeţ campion la absorbţie de fonduri
Cum gradul de absorbţie a fondurilor europene este unul destul de mare la nivelul judeţului, nu au întârziat să apară şi neregulile legate de implementarea unor proiecte finanţate cu fonduri comunitare.
Până în prezent neregulile cele mai mari legate de gestionarea fondurilor europene s-au înregistrat în judeţ la subvenţiile europene pe hectar acordate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură.
Până acum au fost însă intens vehiculate doar două cazuri de încercări de obţinere a unor fonduri europene necuvenite, ambele având protagonişti cu funcţii importante în administraţia locală.
În primul caz, “titular” de dosar a fost Miculescu Ioan, fost primar al comunei Secaş, acuzat de D.N.A. de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene. În 2007 primarul a depus la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Timiş două cereri de plată pentru a accesa programul de acordare a unor ajutoare financiare persoanelor fizice şi j