Poate şi pentru că primarii şi-au dat seama că singura şansă de a acumula capital electoral prin realizarea de investiţii de amploare în infrastructură e contractarea de proiecte structurale, Timişul a ajuns să fie unul dintre judeţele cele mai bine cotate în ceea ce priveşte gradul de absorbţie a fondurilor europene, pe Programul Operaţional Regional 2007 – 2013. Totuşi, acest aparent succes legat de absorbţia fondurilor europene presupune şi responsabilităţi pe măsură. Din acest punct de vedere, sunt destule opinii conform cărora e loc de mult mai bine în ceea ce priveşte gestionarea proiectelor cu fonduri structurale, pe aproape toate palierele – de la transparenţă până la integritate.

Două dosare de fraudă, într-un judeţ campion la absorbţie de fonduri

Cum gradul de absorbţie a fon­durilor europene este unul destul de mare la nivelul judeţului, nu au întâr­ziat să apară şi neregulile legate de implementarea unor proiecte finanţate cu fonduri comunitare.

Până în prezent neregulile cele mai mari legate de gestionarea fondu­rilor europene s-au înregistrat în judeţ la subvenţiile europene pe hectar acor­date prin Agenţia de Plăţi şi Inter­venţie în Agricultură.

Până acum au fost însă intens vehiculate doar două cazuri de în­cercări de obţinere a unor fonduri eu­ropene necuvenite, ambele având protagonişti cu funcţii importante în administraţia locală.

În primul caz, “titular” de dosar a fost Miculescu Ioan, fost primar al comunei Secaş, acuzat de D.N.A. de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incom­plete, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene. În 2007 primarul a depus la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Timiş două cereri de plată pentru a accesa progra­mul de acordare a unor ajutoare finan­ciare persoanelor fizice şi j