După scandalul „mită contra amendamente“, regulile au devenit mai drastice pentru grupurile de interese care activează pe lângă europarlamentari. Acestea trebuie să se înregistreze, să-şi afişeze interesele, costurile şi taxele pe care le percep pentru clienţi.
Bănci, companii de aviaţie, de produse alimentare, farmaceutice, grupuri din industria auto, energie, telecomunicaţii. Toate au interese la Bruxelles, iar consultanţii lor, al căror număr este estimat la aproximativ 20.000, mişună prin instituţiile europene.
Scandalul provocat de „The Sunday Times", care a dovedit cât de uşor este să schimbi legi europene cu câteva zeci de mii de euro după ce trei eurodeputaţi, printre care şi românul Adrian Severin, au intrat în jocul „lobbyiştilor", a adus noi reguli pentru grupurile de interese.
Toţi lobbyiştii au fost invitaţi să se înregistreze, să-şi afişeze interesele, costurile, finanţările şi taxele pentru clienţii lor. Aşa au apărut noul Cod de conduită al euroaleşilor şi Registrul de Transparenţă al intereselor în care, la începutul lui iunie, erau înregistrate peste 5.100 de grupuri care acţionează pe lângă Parlament, Comisie sau Consiliul European. „Cu cât numărul celor care utilizează acest registru e mai mare, cu atât mai eficient va deveni", susţinea, la primul bilanţ al Registrului pentru transparenţă, Rainer Wieland, vicepreşedintele PE. Înregistrarea în registru e însă opţională.
„Date dubioase"
La un an de la lansarea Registrului, Alianţa pentru Lobby Transparent şi Etică (Alter-EU) apreciază că acesta nu redă o imagine completă şi clară în privinţa activităţilor de lobby în Bruxelles. În plus, pledează pentru înscrierea obligatorie a grupurilor de interese în registru. Un raport intitulat „Date dubioase - E timpul reparaţiilor pentru Registrul de transparenţă al UE" constată lipsa unora din cele mai mari firme de avocatur
