Cetăţenii români plecaţi în străinătate au devenit adevărata miză a referendumului din 29 iulie, liderii USL dorind să radieze aproape 2 milioane de persoane de pe listele electorale permanente, astfel încât scrutinul să fie validat de Curtea Constituţională. Dacă bătălia adevărată se dă între USL şi PDL, liderii minorităţilor nu s-au hotărât ce tabără să aleagă, preferând să se limiteze la răspunsuri vagi precum "este discutabil".

Românii plecaţi în străinătate se împart în două categorii: cei cu domiciliul declarat în străinătate şi cei plecaţi fără forme legale, cu domiciliul rămas în acte în România. Prima categorie însumează aproape 500.000 de români, conform premierului Victor Ponta (471.000, conform preşedintelui suspendat). Fostul ministru al Administraţiei, Victor Paul Dobre, a explicat pentru gândul că aceştia oricum nu se mai aflau pe listele electorale permanente încă dinaintea referendumului din 29 iulie, astfel că nu ar conta în socotelile USL pentru reducerea masei de electori.

În cea de-a doua categorie sunt încadraţi cei plecaţi în străinătate fără forme legale, astfel că în acte ei apar cu domiciliul în România, categorie de persoane pe care USL doreşte să îi scoată de pe listele electorale permanente, susţinând că nu se mai poate spune că ei au domiciliul în România. Totodată, liderii USL susţin că listele electorale nu au mai fost actualizate de mult, timp în care au mai plecat din România aproape 2 milioane de persoane.

Discuţiile în contradictoriu pe tema cetăţenilor români plecaţi în străinătate au loc chiar şi în interiorul partidelor, părerile fiind împărţite tocmai din cauza ambiguităţii legilor. Deşi face parte din USL, uniunea care a iniţiat scoaterea românilor din străinătate de pe listele permanente, senatoarea PNL Mihaela Popa dă şi ea vina pe "incoerenţa legilor", spunând totuşi că nu ar fi normal ca acestor rom