Nu există până acum niciun argument serios pentru ca sediul companiei energetice, în speță, CE Oltenia, să fie mutat la Târgu Jiu. Și asta, pentru că autoritățile locale au luat o pauză: nu s-au preocupat de niciun demers sănătos și nu au scos la bătaie decât singurul argument de care au fost în stare, anume „așa a spus Ponta”. Unde sunt specialiștii în lobby, agenții de campanie, fie ei și reprezentanți ai instituțiilor publice sau ai patronatelor? Nu există nicio dezbatere publică, niciun loc dat ca sigur în care decidenții din sistem ar urma să ia hotărârile de la Târgu Jiu. Motivele pentru care județului i s-ar cuveni o recunoaștere a importanței sale la nivel național au rămas în urmă și mai ales în umbră. Capii județului sunt pentru moment la destindere în stil turcesc; sindicaliștii, care ar fi trebuit să facă tărăboi fiindcă le pleacă mastodontul la București, joacă de-a v-ați ascunselea, arătânu-se doar prin comunicate de solidaritate cu „frații” din alte colțuri, politicienii sunt ofuscați din cauza listelor electorale confuze, iar parlamentarii fac doar simulări până la toamnă. Între timp, pesediștii, de un libertinaj în idei debordant, o pun, firește, de o oarecare neconcordanță în sânul USL, spunând că presa e de vină, fiindcă, prin prestația ei, gonește mastodontul din județ. Ei, poftim, nu e minunat?

Totuși, ce ar însemna dacă, pe lângă termocentralele județului, toată birocrația CEO s-ar muta într-un sediu la Târgu Jiu? Păi, municipiul ar fi un loc călcat de afaceriști români sau străini, oameni care ar avea la îndemână hoteluri și cluburi în care să cheltuiască, un Brâncuși pe care să-l admire la el acasă, un teatru și, dacă ar face și câțiva pași în plus, ar ajunge direct în peșterile de la Polovragi sau ar rula pe Transalpina. Nu s-ar supăra nimeni nici dacă biznismenii și-ar băga picioarele în Sohodol.

Au mai rămas 32 de zile în ca