Decizia noii echipe de management a TVR de a desfiinţa canalul TVR Cultural nu trebuie comentată dincolo de nivelul unei erori care devoalează gradul de percepţie al nevoilor societăţii româneşti. Aici nu decizia politică este manifestată în mod grosolan şi grotesc, ci nivelul educaţiei la nivel real, nu pe hârtie, al decidenţilor. Imaginea, statura, modul de promovare al preşedintelui TVR nu face subiect decât în dezbaterea gregară. Ce este de discutat, însă, este argumentaţia financiară care a stat la baza acestei decizii egale cu o crimă.

Consider că nu trebuie explicat niciunui Guvern cât de importantă este investiţia în cultură, în educaţie, similar cu investiţiile în sănătate şi sport. Dar iată că actualului guvern îi lipseşte un minim de decenţă şi clarviziune, motiv pentru care explicaţiile sunt necesare, chiar şi pe fondul opacităţii de care dă dovadă în momentul dezbaterilor ante-decizionale. Fără îndoială, guvernul trebuia şi trebuie să facă ordine în toate instituţiile bugetare, iar aceasta nu doar pe considerente clientelare. Delapidarea banului public s-a făcut sub toate guvernările de după 1990, la toate nivelurile administraţiei locale din România, prin urmare, despre un mesia la nivel de TVR nu poate fi vorba. Dacă tot a fost plasat în fruntea treburilor media de stat, noul preşedinte al TVR ar trebui să vadă, dincolo de nevoile interne ale instituţiei, de nevoile românilor, în condiţiile în care televiziunea publică nu este dependentă de audienţe.

Constat că prin decizia anunţată de noua echipă de conducere a televiziunii publice, România intră în clubul izolat al statelor civilizate care nu vor mai avea un post dedicat culturii proprii. Iată o nouă dovadă a faptului că liderii de azi nu depăşesc nivelul elitei de mahala, pentru care cultura înseamnă tot ce le stă lor la îndemână şi nu termenul de dicţionar sau raportările la realitat