Da, Rus şi Dobre au fost sacrificaţi. Acum nu mai e nici un dubiu asupra acestui lucru. Că ei şi-au dat demisia înainte ca Ponta să anunţe remanierea a fost mai degrabă o tactică a celor doi miniştri de a ieşi onorabil dintr-o situaţie ce părea fără ieşire. Sursa: VLAD STĂNESCU

Rus (PSD) şi Dobre (PNL) au fost acei miniştri care s-au ocupat de organizarea referendumului. Ei au răspuns, printre altele, de actualizarea listelor electorale pe baza cărora s-a desfăşurat referendumul. Numărul persoanelor cu drept de vot era esenţial pentru stabilirea pragului de la care referendumul urma să fie considerat valid. Cu cât numărul persoanelor înregistrate în liste era mai mic, cu atât era mai probabil ca referendumul să fie validat de CCR. Una înseamnă 8 milioane din 18 milioane şi alta din 15 milioane.

În efortul de a diminua numărul persoanelor înscrise în liste, cei doi miniştri nu au reuşit să scoată decât aproximativ 460.000 de cetăţeni cu drept de vot, în speţă cei cu domiciliul în străinătate (şi subliniez domiciliul).

Trucul a fost aplicat folosindu-se listele electorale permanente de la alegerile locale. Chiar şi aşa au rămas 18,3 milioane de români în liste, insuficient pentru a invalida un referendum la care au ieşit la vot aproximativ 8 milioane de cetăţeni (cu tot cu fraude). Confruntaţi cu această realitate, puciştii conduşi de Ponta şi Antonescu nu mai aveau decât o singură cale pentru a-şi finaliza cu succes lovitura de stat. Şi anume aceea de a contesta numărul de cetăţeni înscrişi în liste. Adică, nu erau 18,3 milioane, ci doar vreo 16-17 milioane. Exact cât ar fi fost nevoie pentru ca participarea să depăşească 50%.

Dar cum să conteşti numărul pe care tu însuţi ca guvern l-ai consacrat cu două săptămâni înainte de referendum? Simplu. Găsind nişte ţapi ispăşitori. Aşadar, Rus şi Dobre au fost doi incompetenţi care nu au ştiut exact câţi r