Banca Naţională a României (BNR) acţionează pe toate fronturile pentru a stabiliza leul şi piaţa interbancară, una din măsuri fiind plafonarea la niveluri din ce în ce mai mici a sumelor oferite băncilor prin licitaţiile Repo. Strategia băncii centrale se pare că are efecte bune pentru leu în raport cu euro, însă ea se poate întoarce împotriva economiei prin creşterea dobânzilor la lei.
Astăzi, BNR a plafonat la doar 5 miliarde lei lichiditatea oferită pentru o săptămână băncilor comerciale, suma fiind în scădere de la nivelul de săptămâna trecută.
De la 12 la 5 miliarde
În urmă cu o săptămână, BNR a surprins piaţa plafonând pentru prima oară sumele de la licitaţiile Repo la 6 miliarde lei, în condiţiile în care în acea zi expirau împrumuturi de 12 miliarde lei.
De atunci şi până acum, această tăiere de lichiditate s-a resimţit în piaţa interbancară prin creşterea dobânzilor la lei şi scăderea cursului euro. Pe de-o parte, băncile cu nevoi de lichiditate au fost împinse să plătească dobânzi mai mari la leii de pe piaţa interbancară sau a trebuit să schimbe din valută pentru a înlocui leii ce nu îi mai putea împrumuta ieftin şi nelimitat de la BNR.
„Azi BNR a decis să plafoneze sumele oferite prin Repo la 5 miliarde lei. Practic, ţine cursul şi prin nevoia de lichiditate a băncilor comerciale şi prin schimbarea stocului de valută de la Ministerul de Finanţe”, a declarat un dealer pentru Capital.
Cursul ţinut cu banii băncilor şi ai Finanţelor, dar cu costul scumpirii leilor
„Ministerul de Finanţe schimbă din buffer (stocul tampon de valută n.r.), iar BNR schimbă mai departe în piaţă. Problema e că Finanţele schimbă mai repede decât poate BNR să schimbe în piaţă. Numai în iulie, bufferul a scăzut de la 4 miliarde euro la 3,2 miliarde euro”, spune dealerul.
Potrivit lui, dobânzile la lei (Robor) în piaţa interbancară sun
