Mâine, 15 august, Cazinoul din Constanţa împlineşte 102 ani. Construcţia se află în paragină, dar încă atrage sute de turişti zilnic, poate mii, în zilele de vârf de sezon. Toţi cei care îi calcă pragul sunt suprinşi de gradul de degradare în care a ajuns clădirea. "Uite în ce hal a ajuns", îi spunea o turistă soţului, ieri. "E păcat, e un simbol naţional", spunea altcineva.

O istorie zbuciumată

Inaugurarea Cazinoului a avut loc pe 15 august 1910, dar construcţia sa a început în anul 1904, după planurile iniţiale ale unui arhitect român, Petre Antonescu. Nu s-a turnat însă decât fundaţia, iar arhitectul care respecta o linie tradiţională a fost schimbat cu elveţianul Daniel Renard, care adoptă stilul art-nouveau, destul de controversat în acest spaţiu, în acel timp. Cazinoul a fost la început un loc unde se întâlneau pasionaţii jocurilor de noroc, fiind apoi transformat în spital (în timpul celui de-al doilea război mondial), în restaurant (de către comunişti, dar şi după 1989).

Cazinoul Constanţa a trecut în administrarea Primăriei Constanţa în anul 2000, după un proces care a durat câţiva ani, el aparţinând până atunci societăţii Litoral SA. După trecerea clădirii la municipalitate, Cazinoul a găzduit o perioadă şedinţele Consiliului Local. În cele din urmă a fost abandonat şi concesionat unei firme israeliene. Contractul nu s-a consumat, iar Cazionul a ajuns în starea de paragină în care se află şi astăzi.

Lucrările de reabilitare sunt întârziate

Anul trecut, clădirea a ajuns obiectul unei dispute politice între administraţia locală şi Ministerul Dezvoltării. Primarul Radu Mazăre a vrut să îl vândă contra unui leu, unui investitor care să îl reabiliteze, susţinând că bugetul local nu îşi poate permite acest efort. Elena Udrea, ministrul de atunci al Dezvoltării şi Turismului, a intervenit şi a anunţat că este dispus să repare clădirea