Actor la Teatru 74 din Târgu Mureş, instituţie-bastion a mişcării teatrale independente din ţara noastră, Andrei Gherghe priveşte cu seriozitate în ochi viitorul său artistic, ştiind că, după cum li se spune tuturor studenţilor aproape zilnic la clasă: „În fiecare an iau diploma sute de actori. Însă doar 10 dintre ei ajung cu adevărat să profeseze".
Andi, fă te rog pentru cititorii noştri un mic CV al câştigătorului Galei Hop 2011. Unde şi când ai văzut lumina zilei, de ce te-ai apucat de teatru, când şi în ce împrejurări?
M-am născut la Târgu-Mureş pe 28 august 1981 într-o familie prea normală pentru timpurile acelea. Nişte părinţi hippie care m-au învăţat ce este libertatea încă de mic copil. Faptul că m-am născut sub semnul roşului de seceră şi ciocan m-a făcut să dau la Drept, ceea ce am şi terminat în 2003. Apoi, din motive evidente de lipsă de pile, relaţii şi cunoştinţe, am îmbrăţişat o carieră în vânzări, mai întâi IT, apoi diferite servicii etc. Prin 2006 mi-a venit mintea la cap - sau nu - şi am decis că degeaba încerc să îmi croiesc o carieră bazându-mă doar pe raţiuni financiare atâta timp cât spiritual sunt la pământ. Momentul care a funcţionat ca un catalizator a fost o ceartă cu prietena mea de atunci (studentă la actorie) care s-a terminat cu o copilărie, eu afirmând „Tu nu poţi să faci ce fac eu, dar eu pot să fac ce faci tu". Aşa că am dat la teatru (şi am rămas şi singur). Eu vroiam regie, dar în acel an nu se făcea clasă de regie la Târgu-Mureş, aşa că am optat pentru actorie. Am intrat primul cu 10 (nu pentru că eram mai talentat, ci pentru că aveam o altă experienţă de viaţă) şi aşa am decis să continui cu actoria, ceea ce l-a făcut pe tata să afirme: „Ai să ajungi un muritor de foame!" Anul următor am dat şi la master la regie. Le-am făcut în paralel.
Care au fost primele tale roluri şi ce amintiri haioase ai despre ele ? @
