Pentru prima oară după 1990, procurorii au declanşat ample investigaţii în urma unui proces electoral în care sunt vizate atât personaje de la nivel înalt, cât şi simpli alegători „de profesie“.

Referendumul din 29 iulie s-a soldat cu o gravă criză politică şi cu patru importante dosare penale. Trei dintre acestea se află la Parchetul Înaltei Curţi, iar al patrulea, la DNA. Este pentru prima oară când autorităţile derulează anchete de anvergură privind fraudele electorale. În aceste dosare, sunt anchetate atât persoane de la nivel înalt, fiind puşi sub învinuire miniştri şi secretari de stat, cât şi personaje mărunte, precum lideri ai unor filiale locale de partid sau alegători „de profesie".

Dosarul 1: Curtea Constituţională, acuzată de fals

Primul dosar, deschis de Parchetul General la 8 august, în urma unei plângeri penale depuse de către o persoană fizică, încearcă să elucideze cine se face vinovat de manipularea adresei trimise de Curtea Constituţională către Guvern. Curtea Constituţională solicitase Guvernului României, printr-o adresă trimisă la 3 august, ca până la 31 august să transmită listele electorale actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul. „Având în vedere datele contradictorii care au fost transmise Curţii în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice, Curtea Constituţională a solicitat Guvernului României ca până la 31 august 2012 să transmită listele electorale actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012", preciza Curtea Constituţională într-un comunicat de presă.

Solicitarea CCR a fost, practic, pretextul pentru premierul Victor Ponta să dispună efectuarea unui aşa-zis minirecensământ. Potrivit anchetatorilor, prin această acţiune se urmărea diminuarea numărului de alegători, prin scoaterea de pe liste a persoanele car