Interesul firmelor germane faţă de România este în continuare foarte ridicat, însă investitorii îşi doresc un grad mai mare de siguranţă, iar tensiunile politice din ultima vreme în mod sigur nu contribuie la o îmbunătăţire a imaginii externe a ţării, afirmă Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, camera inferioară a Parlamentului german.
"Dacă interesul companiilor germane ar fi scăzut, Germania nu ar mai fi partenerul comercial numărul unu al României şi nici pe locul al treilea ca furnizor de investiţii străine directe (ISD). Şi de fapt este pe locul al treilea în topul ISD pentru că unele holdinguri nu au făcut investiţiile direct din Germania", spune Krichbaum.
Şi totuşi de ce nicio bancă germană nu a fost suficient de motivată de acest interes de business pentru a veni cu operaţiuni locale în România?
"Poate că din perspectiva Bucureştiului absenţa băncilor germane este un motiv de mirare, însă din perspectivă germană nu cred că băncile sunt elementul cel mai important. Noi ne considerăm o ţară industrializată şi tocmai de aceea în vreme de criză am pus accentul nu doar pe sectorul financiar şi bancar pentru că într-o economie este important să existe un mix sănătos de industrie şi servicii. Sunt şi state care au ales altă cale - în Marea Britanie, de exemplu, băncile au un rol mult mai important decât industria, dar în cazul unei crize această situaţie creează efecte negative mai mari. Germania a preferat să se implice în România în principal ca investitor în domeniul producţiei industriale."
Deutsche Bank, cea mai puternică bancă germană, a concurat în 2005 pentru privatizarea celei mai mari bănci româneşti BCR, însă nu a fost dispusă să avanseze un preţ care să-i asigure intrarea în finală. Ulterior, grupul a mai tatonat variante de extindere a serviciilor furnizate pe piaţa locală, însă
