Adormirea Maicii Domnului este precedată de un post de două săptămâni, când crestinii se purifică trupeste, spun rugăciuni si se pregătesc spiritual pentru întâmpinarea acesteia.
În dimineaţa sãrbãtorii Sfintei Maria Mare, femeile creştine trebuie sã meargã la bisericã cu fructe şi bucate alese pe care sã le slujeascã, apoi sã le împartã în cinstea celor trecuţi în nefiinţã.
Se spune, conform traditiei populare, cã aceastã sãrbãtoare se ţine mai ales pentru sãnãtate, pentru cãsãtorie, pentru naştere uşoarã, cât şi pentru vindecãri.
De sãrbãtoarea Sfintei Marii Mare se leagã o sumedenie de superstiţii, tradiţii şi obiceiuri populare. Tradiţia popularã ne spune cã în ziua de Sântãmãrie se adunã ultimele plante de leac şi se vãd primele semne ale toamnei care se apropie.
În fiecare gospodãrie se împart struguri şi prune pentru sufletul morţilor, se culeg flori şi se pun la icoana Fecioarei Maria, acestea fiind bune de leac. Existã, de asemenea, şi superstiţia conform cãreia dacã înfloresc trandafirii, toamna va fi lungã. O traditie veche, popularã, ne spune cã la Sfânta Maria Mare se încheie dusul oilor la munte, iar bãrbaţii îşi schimbã pãlãria cu o cãciulã.
De pe 15 august se deschidea, in satul traditional, un important sezon al nuntilor, sezon care tinea pana la intrarea in postul Craciunului. In aceasta zi se organizau targurile si iarmaroacele de toamna.
Perioada dintre cele doua Santamarii, Santamaria Mare (15 august) si Santamaria Mica (8 septembrie), era considerata perioada cea mai potrivita pentru semanaturile de toamna.
Adormirea Maicii Domnului este precedată de un post de două săptămâni, când crestinii se purifică trupeste, spun rugăciuni si se pregătesc spiritual pentru întâmpinarea acesteia.
În dimineaţa sãrbãtorii Sfintei Maria Mare, femeile creştine trebuie sã meargã la bisericã cu fructe şi bucate a
