A fost atît de aproape de aur! La un cartonaş roşu distanţă.

Judoka cu ochi albaştri e fericită. Ţopăie pe tatamiul galben din ExCeL London. Visul ei de a urca pe podiumul olimpic s-a împlinit. Pentru a o încuraja şi a o înrăi, în acelaşi timp, antrenorul Florin Bercean îi spusese înainte de concurs, la plecarea din Satul Olimpic. "Azi poţi să devii cineva în judo. Deocamdată, eşti un nimeni!". "Sînt campioană europeană, domn' profesor!" a fost replica. "Ţine minte, doar Olimpiada contează", i-a spus Bercean.

Şi aventura Corinei a început, într-o zi de luni, pe care românca nu o va uita niciodată. Chinezoiaca Wang Hui, apoi Sally Raguib din Djibouti au fost meciurile uşoare de pe tabloul româncei. În meciul al treilea însă, inima i-a stat pentru cîteva secunde. Şi ei, şi antrenorului Florin Bercean. Victoria în faţa unguroaicei Hedvig Karakas a venit la preferinţă. Doi arbitri au văzut-o cîştigătoare pe Căprioriu, din cei trei. Steguleţele albastre ridicate, culoarea chimonoului româncei, i-au dat parcă imboldul spre podium.

Tensiune şi eliberare

Disputa cu americanca Marty Malloy, din semifinale, a avut şi ea doza ei de tensiune. Cu şapte secunde înainte de final, a venit ipponul Corinei, şi siguranţa că medalia olimpică îi va agăţa la gît. Venea lupta pentru aur. În faţă, campioana mondială, japoneza Kaori Matsumoto.

O luptă îndrăcită între două fete care au pus în braţe, în picioare, în fiecare fir de păr, toată forţa lor. S-a intrat în prelungiri şi acolo a fost gestul nebunesc al româncei de a o pune cu orice preţ pe tatami pe japoneză. Procedeu neregulamentar pentru care a primit cartonaşul roşu şi, o dată cu el, năruirea speranţelor de aur.

"Măi fato, acum eşti cineva în judo!", i-a spus la final antrenorul Bercean, luînd-o în braţe şi pupînd-o părinteşte pe creştet. "Vă mulţumesc, domn' profesor, pentru că m-aţi făcut să mă