Masura nepopulara, greu de acceptat pentru pacienti si dificil de impus pentru politicieni, mai ales in preajma alegerilor, coplata se afla pe masa ministrilor Sanatatii de aproape zece ani. Revenita in atentie acum cateva zile, coplata a fost iar amanata. Deloc surprinzator daca ne uitam la istoricul unei masuri care a fost deopotriva sustinuta si criticata.
In 1999, Alexandru Ciocilteu, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), a propus o coplata pentru eliberarea unei retete medicale de 1.000 lei, dupa model britanic. „Procesul a fost blocat, acesta fiind considerat nepregatit si nepolitic”, apreciaza Dan Peretianu, presedintele Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor din Romania, intr-un material despre coplata.
Patru ani mai tarziu, in 2003, Daniela Bartos, aflata la cel de-al doilea mandat ca ministru al Sanatatii, a incercat sa impuna coplata, precum si o taxa de internare. Bartos „a inteles sa revina asupra masurii la numai doua saptamani de proteste”, noteaza Sorin Paveliu, expert in politici de sanatate, intr-un articol pe pe blogul propriu. De altfel, Paveliu remarca si faptul ca desi sistemul coplatii era folosit inca din anii '80 de firmele de asigurari si de schemele de asigurari sociale de sanatate din intreaga lume, Romania facea exceptie.
In iunie 2009,Ion Bazac, ministrul Sanatatii de la acea vreme, a readus in discutie coplata, termen pe care dorea sa il inlocuiasca cu cel de „tichete pentru sanatate”, dupa modelul francez. Ministrul a anuntat atunci introducerea mecanismului de coplata si a pachetului minim de servicii medicale incepand cu 1 iulie (2009 – n.r.). Mai mult, Irinel Popescu, presedintele CNAS la acea data, preconiza ca sistemul coplatii va deveni operational in septembrie 2009. In octombrie 2009 insa, Bazac a plecat de la minister, astfel ca masura a ramas pe hartie.
Pe data de 24 martie
